Pentru cele 179 de locuri disponibile în Parlamentul Danez se luptă 1.014 de candidați. 38,4% sunt femei (cel mai mare procentaj din istorie); 5.6% sunt cetățeni danezi dar cu o altă origine etnică (la fel, cel mai mare procentaj din istorie) iar pentru 63,9% dintre candidați, este pentru prima dată când participă la alegeri.
Explicație – ”stemmespild”: Pe românește spus, ”voturi irosite” însemnând voturile acordate pentru partidele politice ce nu reușesc să treacă de limita minimă de 2% (aprox 70.000 de voturi). Un candidat independent are nevoie de 15.000 – 20.000 de voturi pentru a putea fi ales. Pentru moment există două partide roșii și două albastre ce se află în acest pericol, să nu atingă limita minimă de 2% – Alternativet; Frie Grønne (roșu) și DF; Kristendemokraterne (albastru). Dacă trec de limita minimă de 2% primesc 4 locuri în Folketinget (Parlamentul Danez).
Explicație – ”symbolpolitik”: Pe românește spus, ”politică simbolistică” înseamnă legi propuse care nu menite să rezolve nici o problemă ci să arate unei anumite părți a societății ce intenții ai tu ca și partid. De exemplu, strângerea de mână obligatorie pentru a obține cetățenia; confiscarea bijuteriilor de la refugiați; controlul frontierei cu Germania; etc. Imaginează-ți că trăiești într-un oraș unde oamenii nu sunt fani ai ideii de mașini zburătoare. Ei bine, un partid politic își poate construi popularitatea printr-o asemenea lege care interzice mașinile zburătoare. În ciuda faptului că nu există încă mașini zburătoare. Asta înseamnă ”politică simbolistică”.
Focus pe sănătate: Cea mai mare problemă cu care se confruntă Danemarca în prezent? Lipsa doctorilor, asistententelor medicale și asistenților SOSU. În continuare vom relata ce au de gând partidele politice să facă odată ajunse la guvernare.
Mărirea salarilor – majoritatea partidelor politice sunt de acord că o majorare a salariilor în sectorul de sănătate este binevenită și necesară.
- Socialdemokratiet – dorește să acorde un bonus (o plată unică) personalului care alege să rămână în sistemul public. De asemenea, plata orelor suplimentare/noapte/weekend ar trebui majorată.
- Venstre vine cu aceeași propunere ca partidul Socialdemokratiet, dar cu un plus și anume dând libertate spitalelor de a acorda salarii diferite, în funcție de nivelul de calificare.
- Moderaterne propune o creștere temporară a salariului în 2023 de 2.500 DKK lunar.
Tratament garantat timp de 30 de zile – aici partidele politice se împart în două, cei care vor să suspende acest drept și cei care nu.
- Socialdemokratiet și Venstre sunt împotriva ideii de a elimina drepturile pacienților, chiar dacă doar temporar.
- Moderaterne ar dori să suspende acest drept pentru anul 2023 sau cel puțin până când spitalele ating numărul de intervenții chirurgicale planificate.
- Enhedslisten ar dori să schimbe garanția de tratament de 30 de zile de la a fi universală la a fi diferențiată, în funcție de tipul de boală pe care o aveți.
Mai puțină muncă administrativă – dacă se face o comparație, personalul medical petrece mult prea mult timp în fața unui computer decât petrece cu pacienții.
- Socialdemokratiet dorește să mute sarcinile de birou de la personalul medical la alte persoane angajate exact în acest scop (care nu au pregătire medicală).
- Enhedslisten vrea să fie angajate mai multe secretare medicale și personal de curățenie în spitalele publice.
Recrutare de internaționali – partidele politice sunt de acord ca procesul de recrutare a personalului medical din străinătate sa fie pus pe turbo.
- Venstre dorește să introducă o cale mai rapidă de recrutare pentru anumite țări care au o educație medicală avansată, cum ar fi SUA, Canada sau Australia.
- Moderaterne doresc să creeze o agenție specială care să aibă ca unic scop găsirea de personal medical calificat în străinătate.
- Socialdemokratiet dorește ca personalul medical care solicită actele necesare pentru munca în Danemarca să parcurgă procesul mult mai rapid decât în prezent.
Focus pe o taxă de CO2 pe agricultură: Agricultura daneză are nevoie de 15 miliarde DKK anual pentru a trece prin tranziția verde. Pentru ca Danemarca să-și atingă obiectivele climatice, trebuie să reducă emisiile cu efect de seră din agricultură (care reprezintă 35% din totalul emisiilor). Întrebarea este, cine ar trebui să plătească acești bani? Cetăţenii sau fermierii. Dacă este vorba de cetățeni, ar trebui să plătim 2.500 DKK anual. Pentru fermieri, ar fi 500 DKK/tonă CO2/an.
- Potrivit experților, o taxă pe CO2 pusă asupra fermierilor i-ar împinge să închidă până la 8.000 de locuri de muncă. De asemenea, va crește prețurile la anumite produse de origine animală (în speranța că se va reduce consumul).
- Socialdemokratiet dorește o taxă pe CO2 de la fermieri, dar una mai mică, suficientă pentru a salva cele 8.000 de locuri de muncă. Asta înseamnă, de asemenea, că noi ceilalți va trebui să acoperim diferența.
- Venstre doresc și ei o taxă mai mică pe CO2 de la fermieri, dar fără să ceară cetățenilor restul. Ei sugerează, în schimb, vânzarea acțiunilor companiei energetice Ørsted pentru a finanța tranziția verde în agricultură.
Limba groenlandeza în Parlament: Unul dintre candidații groenlandezi care au șanse mari să obțină un loc în Parlamentul danez, nu vorbește daneză. Dacă va fi ales, ar fi un moment istoric. Parlamentul danez nu are o regulă cu privire la ce limbă trebuie vorbită în plen și nu a fost niciodată discutată această situație înainte.
