În iarna anului 2020, premierul Mette Frederiksen a ordonat exterminarea nurcilor în Danemarca. În 2021, pe baza suspiciunilor că ordinul nu avea un temei legal, Parlamentul danez a creat o comisie de anchetă numită „Comisia Mink”. În timp ce publicația noastră era în vacanță, comisia a publicat rezultatele anchetei – 1649 de pagini.
Concluzia principală este că Mette Frederiksen nu avea autoritatea de a ordona exterminarea nurcilor în Danemarca. Cu toate acestea, ea a fost informată la patru zile după ce a dat ordinul că acesta este fără temei legal.
Se recomandă ca șeful de cabinet al prim-ministrului, Barbara Bertelsen, să se confrunte cu un dosar disciplinar pentru grăbirea procesului de luare a deciziilor fără a include opinia Ministerului Mediului și Alimentației.
Chiar dacă Ministerul Mediului și Alimentației a fost marginalizat de biroul primului ministru, totuși au avut șansa să-l avertizeze pe prim-ministru că ordinul este fără temei legal, lucru pe care nu l-au făcut.
Consecințele raportului Comisiei Mink: În ciuda dorinței partidelor „albastre” de a o aduce pe Mette Frederiksen în fața „Rigsret” (Instanța specială de justiție care îi judecă pe miniștri dacă aceștia încalcă legea), majoritatea Parlamentului danez a decis să-i dea ei și fostului ministru al Mediului și Alimentației (Mogens Jensen) un „næse” (o critică precum că cei doi miniștri au făcut o greșeală).
Partidele „roșii”, inclusiv social-democrații (partidul de guvernare) au votat pentru a arăta cartonașul galben lui Mette Frederiksen și Mogens Jensen.
Nu există nicio consecință prin primirea unui „næse”. Cu toate acestea, poate duce la un vot de „neîncredere”, ceea ce înseamnă că trebuie organizate noi alegeri, deoarece guvernul a fost demis.
Radikale Venstre (social-liberalii) i-au cerut lui Mette Frederiksen să convoace alegeri parlamentare înainte de 4 octombrie 2022 sau vor cere un vot de „neîncredere” în Parlament.
Nye Borgerlige (naționaliștii libertari) au strâns 750.000 dkk pentru a angaja avocați care să analizeze raportul Comisiei Mink și să vadă dacă există o bază pentru a o aduce pe Mette Frederiksen în fața „Rigsret”. Oricum, indiferent de rezultatul anchetei, doar Parlamentul poate decide dacă „Rigsret” ar trebui convocat.
Ultimul sondaj de opinie
Partidele „Roșii”: Socialdemokratiet (social-democrați) 21,7% (-4,2%); SF (Socialiști) 9,3% (+1,6%); Enhedslisten (Red Green Alliance) 8,3% (+1,3%); Radikale Venstre (Social-liberali) 6,9% (-1,7%); Alternativet (Verzi) 0,7% (-2,3%); Veganerpartiet (Vegani) 0,3% (partid nou); Frie Grønne (Verzi liberi) 0,1% (partid nou).
Partidele “Albastre”: Konservative (Conservatori) 13,4% (+6,8%); Venstre (Liberali) 13,1% (-10,3%); Liberal Alliance (Libertarieni) 5,2% (+2,9%); Nye Borgerlige (Naționaliști Libertari) 4,2% (+1,8%); DF (Naționaliști) 1,7% (-7%); Kristendemokraterne (Creștin Democrați) 0,5% (-1,2%).
Partidele „Idol”: Danmarks Demokraterne (Democrații Danemarcei) – Inger Støjberg (Naționalist Populist) 10,8%; Moderaterne – Lars Løkke Rasmussen (Moderați) 3,6% (Partidele idol sunt partide politice construite în jurul unei personalități fără un program ideologic clar definit).
Partidele naționaliste (de dreapta) din Danemarca par să aibă un potențial de votare de până la 20%. Deși DF nu va intra din nou în Parlament, alegătorii lor nu și-au schimbat sentimentele față de noi (non-danezi), ei pur și simplu s-au mutat în partidul lui Nye Borgerlige și Inger Støjberg.
Ambele partide „idol” au fost create de foști lideri Venstre. Acest lucru se reflectă și în pierderea a peste 10% dintre alegătorii lui Venstre. Venstre a devenit o fantomă în sine și nu este capabil să conducă partidele „albastre”. Cel mai probabil, Conservatorii se vor stabili ca și noul lider.
Dacă vor intra în Parlament, partidul lui Lars Løkke, Moderaterne, va juca un rol important în a decide cine va fi următorul prim-ministru.
Noua mișcare politică: Inger Støjberg – fostă prim-ministru și totodată condamnată, a fondat un nou partid politic pe 23 iunie, numit Danmarks Demokraterne (Democrații Danemarcei) plus numele ei. Da, este primul partid politic din Danemarca care poartă numele fondatorului. Partidul este anti-Copenhaga, anti-elite, antiprogresism și modernism, anti-imigranți și anti-viitor. Un partid construit numai pe ură. Un partid care ne va crea necazuri pe viitor.
Un partid are nevoie de 20.182 de semnături pentru a putea candida la Parlamentul danez. DD-IS a obținut 50.185 în doar câteva zile.
Noi legi și strategii
Reforma fiscală ecologică: O majoritate din Parlament (Guvern, SF, Radikale Venstre, Venstre și Konservative) au fost de acord să aducă modificări la taxa verde. Noua taxă pe carbon va fi de 750 DKK/tonă de CO2 emis, cu reduceri pentru anumite companii industriale cheie.
Aalborg Portland (producător de ciment), cel mai mare emițător de CO2 din Danemarca va plăti doar 125 DKK/tonă de CO2 emis. Enhedslisten a refuzat să susțină noul acord din cauza reducerii acordate marilor companii industriale.
Guvernul va oferi granturi în valoare de 7 miliarde DKK pentru a ajuta companiile să investească în reducerea cantității de CO2 emise.
Sfârșitul gazului în Danemarca: Potrivit Ministrului Climei, Danemarca va deveni „o centrală mare de energie verde pentru întreaga Europă”. Un nou acord majoritar în Parlament a decis creșterea producției de energie solară și eoliană (de 4 ori până în 2030) și de energie eoliană offshore (de 5 ori până în 2030). Din 2035, gazul nu va mai fi folosit pentru încălzirea locuințelor din Danemarca. 400.000 de case din Danemarca vor trebui să treacă de la gaz la termoficare.
E timpul pentru datorii: O majoritate din Parlament a decis să permită Agenției Naționale pentru Datorii să încaseze mai mulți bani dintr-o dată din veniturile persoanelor care au datorii. Datoria totală a oamenilor din Danemarca față de stat este de 145 miliarde DKK. 20% dintre oamenii din Danemarca au datorii la stat (impozite neplătite, amenzi, utilități, pensie alimentară etc.). De asemenea, rata dobânzii la datorie va fi redusă cu 50% și 20 de milioane DKK au fost rezervate pentru consilierea voluntară a datoriilor.
