Articol publicat in Weekendavisen,dk la data de 30 aprilie 2020
Subiectul articolului:
După o mulțime de apeluri și căutări, Raluca și Razvan au redus opțiunile de călătorie la Belarus și Suedia. Fiind obosiți de restricțiile impuse în România din cauza pandemiei, au ales să meargă în Suedia, unde se bucură de libertatea de mișcare și de viață relativ normală. Suedia a devenit un refugiu al libertății în timp ce restul Europei și alte țări au impus restricții mai stricte. Cu toate că Suedia a avut un număr mare de decese legate de COVID-19, populația suedeza rămâne fidela strategiei lor și consideră că prețul plătit a fost justificat.
Articol tradus:
STOCKHOLM – După o mulțime de apeluri la ambasade și companii aeriene, opțiunile s-au redus la două țări: Belarus sau Suedia. Raluca Enescu și Razvan Oancea erau în București și erau obosiți de a fi închiși într-o Românie închisă din cauza pandemiei.
Interdicție de ieșire după ora 22:00. Nicio adunare de mai mult de trei persoane. Amenzi de 400 de euro – jumătate din salariul lunar pentru mulți români – pentru a ieși fără un motiv acceptabil.
„Am avut suficient de pandemie. A ocupat totul. În mass-media și în viața noastră de zi cu zi. Vroiam doar să plecăm, să fim liberi și să nu mai vorbim despre asta”, spune Raluca Enescu.
A fost momentul în care au luat o hartă mondială și s-au conectat la internet și au început să caute. Banii nu erau o problemă, puteau plăti prețul libertății. Au lucrat cu trei criterii pentru destinația lor. Trebuia să fie posibil să zboare acolo. Nu doreau să fie plasați în carantină – nici pe drum, nici la sosire. Și trebuia să aibă libertatea de a se deplasa.
„La urma urmei, ne-am oprit la Belarus și Suedia. Acestea au fost singurele opțiuni. Și, sincer, cine ar vrea să fie în Belarus timp de mai multe săptămâni?”, spune Razvan Oancea.
Pe 17 aprilie, au aterizat în Stockholm.
Zilele trec cu cumpărături, plimbări și antrenament în sala de fitness de la hotelul lor de cinci stele. Într-o zi au mâncat la Operakällaren, descrisă de ghidul Michelin ca „cel mai opulent restaurant din Suedia”. Nu sunt medici sau epidemiologi și nu au cunoștințe despre răspândirea infecției sau strategii. Dar știu că în Suedia există băuturi de culoare piersică, restaurante deschise și acces liber la soarele de primăvară.
„În acest moment, Suedia este cel mai bun loc din lume”, spune Raluca Enescu.
La 40 de kilometri de Stockholm se află Fredrik Erixon. Este economist, autor și director la think-tank-ul European Centre for International Political Economy (ECIPE). În mod obișnuit, călătorește între Bruxelles, Londra și casa sa din Uppsala. Acum, zborurile sunt anulate și își petrece timpul ducând copiii la antrenamente de fotbal, baschet și tenis, când nu sunt la școală. Se întâlnește cu prietenii, merge la librărie și la cafenea. Și încearcă să le explice cunoștințelor sale internaționale cum de Suedia – Suedia! Din toate țările! – a ajuns să fie ultimul loc din Europa în care poți ieși și să bei o bere.
„Trebuie să recunosc că sunt chiar surprins”, spune Fredrik Erixon. „Dacă m-ai fi întrebat acum două luni și jumătate: Această pandemie vine și există doar o singură țară în lume care va menține drepturile oamenilor de a se bucura de roadele unei societăți civilizate și de a urma metodele stabilite de experți, aș fi spus Danemarca. Danemarca mi-a părut întotdeauna o societate mai puțin nervoasă, unde politicienii nu acționează în panică și frică. O societate în care nu ar fi renunțat la atât de multe drepturi fundamentale într-o societate liberă și deschisă. Aș fi presupus că Danemarca va rămâne deschisă, în timp ce Suedia se închide.”
Dar nu a fost așa. Nu numai că Danemarca s-a închis, dar și restul Europei – și majoritatea lumii – au făcut-o. Ca și cum reacția naturală la o pandemie ar fi să adopte regulile regimurilor totalitare, iar ciudățenia ar fi să lași oamenii să se bucure de dulceața vieții de zi cu zi, așa cum a scris Fredrik Erixon într-un articol din The Spectator.
Deci, cum de Suedia a devenit ultima redută a libertății? De ce a devenit țara rebelilor relaxați care s-au opus culturii de blocare a restului lumii?
O revoltă care este evidentă în plimbările prin Stockholm. Nu pentru că orașul este aglomerat. Transportul public este puternic redus. Multe magazine și baruri se confruntă cu scăderi mari ale vânzărilor. Activitatea comercială în regiunea Stockholm a scăzut cu 42%. Majoritatea angajaților lucrează de acasă.
Dar viața continuă. Încă mai există normalitate.
Pe un teren de minigolf se plimbă 34 de persoane – familii cu copii și un grup de adolescenți – între micii culoar verde. Pe un teren de fotbal cu iarbă artificială, două echipe de copii sub 9 ani joacă fotbal. Părinții stau în grupuri în jur. În centrul comercial deschis Åhléns, un bar de sucuri este atât de aglomerat încât o doamnă în vârstă nu găsește un loc de așezat, iar patru băieți tineri se oferă să-i ofere masa lor. Sunt în total 38 de persoane în cameră. Plus cei trei de la tejghea. În Suedia, limita pentru adunări este de 50 de persoane, așa că barul de sucuri este în siguranță.
La fel a fost și clubul de muzică Plan B din Malmö în ultimul vineri. Ca singurul loc – poate în întreaga Europă – unde este organizat un concert cu public. Pe scenă era trupa punk Spader Kung. Au fost puse în vânzare 40 de bilete. Publicul a avut propriul lor spațiu de dans la o distanță de un metru și jumătate unul față de altul.
Fredrik Erixon, economistul și autorul, spune că distanțarea socială este ceva la care suedezii erau destul de buni deja înainte de criză. Acum nu au nevoie de multă îndemnare. El crede că răspunsul la strategia suedeză nu se referă la epidemiologie, ci la libertate.
„Abordarea noastră în lupta împotriva pandemiei începe cu ceva fundamental: într-o democrație liberală, trebuie să convingi oamenii și nu să le ceri acțiuni. Dacă pierzi acest principiu, îți pierzi sufletul”, spune el.
Acest lucru se potrivește cu prim-ministrul suedez, Stefan Löfven, care, în ciuda alianței sale strânse cu partidul de guvernământ din Danemarca, a lăsat experții să fie cei care conduc și a spus că „nu poți legifera împotriva unui virus”. În schimb, autoritățile și guvernul s-au adresat „bunului simț al oamenilor” suedezi – o combinație specială de rațiune sănătoasă și spirit civic – și au pariat totul pe faptul că suedezi pot gestiona libertatea de a-și asuma responsabilitatea fără multe restricții sau modificări legale extinse. Muzeele sunt închise și evenimentele sportive sunt anulate. Cam atât.
Există critici la adresa abordării suedeze – atât din străinătate, cât și din partea unor experți și cercetători suedezi. Dar 73% dintre suedezi au încredere „foarte mult” sau „mult” în autoritățile sanitare, potrivit unei noi sondaje realizate de Novus.
„Doar pentru că toate celelalte țări sar de pe stâncă, nu trebuie să mergem și noi după ele”, spune Karin Persson, un tehnician dentar din Stockholm.
Lawen Redar râde când o prezint articolului ca pe o teză despre suedezi ca fiind cel mai liber popor din lume. Ea este purtătoarea de cuvânt pentru politicile culturale ale social-democraților suedezi și, având un partener danez, are o perspectivă de ambele părți.
„Un principiu politic important în Suedia este că interdicțiile și restricțiile trebuie să fie proporționale cu efectul lor. Dacă le ridici, trebuie să fie permanent. Și nu știm încă exact cum funcționează Suedia în această criză”, spune ea.
Nici persoanele care s-au mutat în Suedia pentru a lucra nu sunt sigure de succesul abordării suedeze.
„Unii dintre angajații noștri din alte țări s-au temut, dar alții au fost încântați să lucreze într-o țară în care oamenii au încredere în căpitanul navei și în capacitatea lor de a urma recomandările”, spune CEO-ul Axfoundation, Johanna Forssell.
Așa cum subliniază economistul Fredrik Erixon: „O lume fără riscuri este o lume periculoasă. Și viața fără libertate este o viață lipsită de sens.”
Prețul transparenței
Acesta a fost, poate, prețul plătit. Mai mult de jumătate dintre toate decesele legate de coronavirus din Scandinavia au avut loc până în prezent în Suedia. În special căminele de îngrijire suedeze au fost grav afectate – un fapt asupra căruia toate părțile, de la guvern în jos, sunt profund autocritice – dar Suedia, cu 23 de decese la 100.000 de locuitori (miercuri), se află la același nivel cu Irlanda, care a fost foarte apreciată pentru gestionarea pandemiei și se situează mult mai bine decât țări precum Marea Britanie, Franța și Belgia.
Anders Tegnell – epidemiologul de stat, care, cu umorul său sec și un strop de nostalgie nordică, dezarmează orice atac la adresa „experimentului suedez” spunând că nimeni nu poate ști care strategie se va dovedi cea mai bună până peste mulți ani. Acesta obișnuiește să spună că efortul nu poate fi măsurat doar în numărul de decese legate de coronavirus în prezent. Sănătatea publică înseamnă multe lucruri. Este sănătatea mentală a copiilor din familii vulnerabile, care vor avea de suferit dacă nu merg la școală. Este activitatea fizică redusă și consecințele operațiilor neacutizate. Și cine știe unde vor ajunge alte țări pe curbele epidemiologice atunci când încep să se redeschidă.
Suedezi rămân fideli strategiei lor. Și o pot menține pentru o perioadă îndelungată.
„Până în 2022, dacă este necesar”, a spus Johan Carlson, șeful autorității de sănătate publică din Suedia.
Lista de argumente suedeze este lungă. Și devine și mai lungă atunci când se iau în considerare costurile economice, unde norii negri sunt mulți, dar până acum suedezi se descurcă mai bine decât majoritatea. PIB-ul este în scădere cu patru procente, iar șomajul se îndreaptă spre nouă procente, conform guvernului.
„Punctul luminos este că ar fi putut fi mult mai rău. Suntem destul de departe de nivelurile de scădere economică prevăzute pentru majoritatea țărilor închise”, spune Fredrik Erixon, economistul din Uppsala.
El consideră că situația economică suedeză pare „senzațional de pozitivă” în comparație cu cele mai înspăimântătoare scenarii. În același timp, rapoartele preliminare sugerează că consumul privat a scăzut semnificativ mai mult în Danemarca și Finlanda decât în Suedia. Numărul înregistrărilor de șomaj a crescut de patru ori mai rapid în Norvegia decât în Suedia, conform Financial Times. Totuși, aceasta poate fi atribuită diferențelor în metodele de raportare.
„Poate că Anders Tegnell și oamenii lui greșesc. Nu știm”, spune Fredrik Erixon.
„Dar punctul lor de vedere este că oamenii merită o strategie care să fie sustenabilă pe termen mai lung decât o lună. Teoria carantinei este, în fond, destul de specifică, profund iliberală și – până acum – complet netestată. Nu Suedia este cea care efectuează un experiment în masă. Toți ceilalți o fac.”
Există critici la abordarea suedeză – atât la nivel internațional, cât și din partea unor experți și cercetători suedezi. Dar majoritatea suedezilor par să nu fie afectați de ele. 73% răspund într-un sondaj recent realizat de Novus că au „foarte multă” sau „destul de multă” încredere în autoritățile de sănătate. Foto: Andres Kudacki, The New York Times.
