Articol publicat in Politiken Sektion 1 Side 8, la data de 23 decembrie 2021
Rezumat
Articolul descrie experiența familiei de români Cristian din Skagen, Danemarca, și modul în care municipalitatea Frederikshavn ajută familiile străine să se stabilească în zonă pentru a acoperi lipsa de forță de muncă. Articolul subliniază faptul că mulți lucrători estici, în special bărbați, au venit inițial în Danemarca pentru a lucra și apoi să se întoarcă în țara de origine pentru perioade scurte. Cu timpul, însă, multe familii au luat în considerare stabilirea permanentă în Danemarca.
Municipalitatea Frederikshavn oferă asistență cu actele, serviciile bancare, NemID, numărul de asigurări sociale și lecțiile de limbă. Un consultant municipal se ocupă de întregul proces de integrare, ajutând familiile să găsească un loc de locuit, oferind informații despre învățarea limbii daneze și ajutând soții/soțiile să-și găsească locuri de muncă. Unul dintre focusurile principale ale integrării este predarea limbii daneze, cheia pentru integrarea cu succes în societatea daneză.
Șomajul din Danemarca este în prezent cel mai scăzut din decembrie 2008. Multe companii au o lipsă disperată de forță de muncă. Dar municipalitatea Frederikshavn asigură forța de muncă prin stabilirea familiilor străine.
Au discutat despre asta în fiecare an.
Când George Cătălin Cristian și-a avut soția și fiica în vizită la Skagen vara, a fost întotdeauna o întrebare deschisă: ar trebui să rămână cu George în cel mai nordic oraș al Danemarcei, cu lumina fantastică și cu casele galbene frumoase bine întreținute? Ca să nu mai vorbim de plajele cu nisipul moale.
George Cătălin Cristian venise din România în Iutlanda de Nord în 2007 pentru a lucra ca electrician. Mai întâi cu diverși subcontractanți care erau responsabili de lucrările electrice la navele nou construite, iar apoi pentru KS Elektro, care este deținută de șantierul naval Karstensen din Skagen.
Rutina era simplă. A lucrat două luni la Skagen și apoi a petrecut o lună acasă cu familia într-un orășel de lângă Marea Neagră – cu excepția vacanțelor de vară ale familiei, când soția și fiica au venit la Skagen. An după an.
Și discuția a fost acolo tot timpul.
Mai întâi a fost vorba de când se va întoarce în România.
„În fiecare an, soția mea mă întreba dacă ar trebui să mă întorc și să lucrez în România.
Am spus: Cine știe? Și apoi a trecut un an, doi ani și trei ani, apoi a trecut timpul”, spune George Cătălin Cristian.
Treptat, a devenit mai mult o întrebare dacă soția și fiica lui ar trebui să se mute în nord – adică în sens invers.
Totuși, de fiecare dată s-a încheiat cu un nu ezitător. Cand a luat decizia, George Cătălin Cristian s-a gandit mereu la părinții sai.
„Părinții mei sunt bătrâni. Nu este simplu sa te desparți de ei și să-i lași în urma. Am o responsabilitate pentru ei și îi ajut cu multe lucruri practice. Sora mea locuiește în Spania, așa că părinții mei sunt singuri în România. Acum au peste 80 de ani’, spune el.
Soția lui, Andreea Luminita Cristian, ajungea mereu să renunte la idee.
„Nu, nu pot. Dar casa mea? Îmi va fi dor de prietenii mei și de mama mea”, spune ea și arată zâmbind spre fiica ei de 14 ani: „Dar până la urmă a luat decizia.
Ea decide mereu’. Fiica Ioana Mădălina Cristian zâmbește puțin timid – dar confirmă cu un anumit ton al vocii că ea a avut cuvântul decisiv: „A fost în mare parte decizia mea. Am spus că ar fi mai bine pentru ei și pentru mine să fim împreună tot timpul’. Tatăl ei adaugă: „Ea a vrut să înceapă școala aici”. În urmă cu un an, mama și fiica s-au mutat astfel la Skagen. Familia are un apartament în Mosegården, unde locuiesc deja mulți români.
În urmă cu două luni, la Skagen a venit și fratele mai mic al Andreei, Bogdan. Este electrician și lucrează și la KS Elektro. În cinci ani, numărul românilor din companie a crescut de la foarte puțini la 68 din aproximativ 100 de angajați.
Multe locuri de muncă disponibile
În acest moment, companiile daneze solicită forță de muncă – și vorbesc în special despre atragerea forței de muncă străine. Şomajul brut la nivel naţional a scăzut la 87.900 de persoane, ceea ce corespunde unei rate a şomajului de 3,1%. Șomajul este astfel la cel mai scăzut nivel din decembrie 2008.
În al treilea trimestru al anului, au fost 59.500 de posturi vacante în sectorul privat, ajustate pentru fluctuațiile sezoniere. Acum sunt cu 69% mai multe posturi vacante decât înainte de epidemia de corona.
Consecința este că multe companii trebuie să refuze comenzile, deoarece nu pot ține pasul cu cererea.
Dar municipalitatea Frederikshavn a dezvoltat un model special pentru a atrage străini și familiile acestora, în special din România și Polonia.
Municipiul Frederikshavn ajută familia cu tot ce este practic în legătură cu actele, serviciile bancare, NemID, numărul de asigurări sociale și lecțiile de limbă. Consultantul municipalității în decontare, Almina Nikontovic, este în fruntea lucrărilor de integrare a lucrătorilor străini și a familiilor acestora.
Almina Nikontovic caută companii care țintesc spre angajați cheie străini.
Consultantul poartă apoi o conversație cu angajatul și se oferă să găsească un loc de locuit, oferă informații despre predarea danezei și ajută soțul/soția să-și găsească de lucru. Iar interpretul ei de română s-a ocupat de familia Cristian.
Când Politiken a descris pentru prima dată modelul special Frederikshavn în urmă cu patru ani, Almina Nikontovic avea grijă de 40 de lucrători cheie și de familiile acestora.
De atunci, și mai multe familii s-au mutat în municipiu, în special din Europa de Est.
De când proiectul a început acum șase ani, acum a ajutat aproximativ 300 de angajați cheie.
În plus, au sosit 170 de soți și 155 de copii.
„Numai din vară, au sosit 30 de noi angajați străini care acum locuiesc aici și plătesc impozite, așa că există un potențial suplimentar de a aduce familii aici”, spune Almina Nikontovic.
Din ianuarie 2016, numărul străinilor angajați cu normă întreagă care locuiesc în municipiu aproape s-a dublat până la aproximativ 1.500. Dacă numărați angajații cu fracțiune de normă, sunt aproape 2.000 de străini care lucrează în municipiul Frederikshavn.
În plus, există o serie de lucrători străini care încă locuiesc în țara lor de origine, chiar dacă lucrează în companii din Skagen și Frederikshavn în special.
În total, aproximativ 2.500 de străini își câștigă salariile în municipiu, ceea ce este cu aproape 900 mai mult decât acum șase ani, potrivit cifrelor de la jobindsats.dk.
Potrivit Alminei Nikontovic, este un proces de auto-întărire. Merge din gură în gură. Își pot vedea colegii mutându-se în Danemarca, iar soții lor obținând locuri de muncă, în timp ce copiii prosperă.
„Arata foarte frumos. Lucrurile merg înainte. Sunt mulți soți străini pe care îi ajut la muncă. Și de îndată ce am reușit mutarea unei familii, vine o nouă familie’, spune ea.
Predare în timpul programului de lucru
Limba daneză este cheia integrării.
Acesta este mesajul ei către familiile din Europa de Est. Deși muncitorii estici au făcut naveta înainte și înapoi de câțiva ani, majoritatea nu știu multe cuvinte în daneză. De obicei sunt bărbați, iar învățătura danezei se aplică atât lor, cât și soților lor atunci când aleg să se stabilească.
Dar mulți bărbați nu pot ajunge la cursurile de limbă.
Au locuri de muncă cu normă întreagă, așa că predarea după muncă de două ori pe săptămână nu este suficientă. Prin urmare, mai multe companii îi instruiesc în timpul programului de lucru.
Almina Nikontovic nu selectează ea însăși angajații cheie pe care companiile ar dori să-i păstreze. Companiile fac asta.
În schimb, ea se ocupă de întregul proces de mutare a familiei în Danemarca și de aranjarea actelor.
Apoi familia așteaptă sosirea permisului de ședere. Apoi urmează călătoria la Borgerservice, de unde primesc un certificat de asigurare de sănătate.
Copiii sunt apoi înscriși la cresa sau la grădiniță. Copiii mai mari pot începe școala imediat – și apoi mamele pot începe școala de limbi străine.
În cele din urmă, este problema sindicatelor și a fondurilor de asigurări sociale. Lucrătorii estici în special sunt percepuți în multe părți ale țării ca fiind egali cu salarii mai mici și cu problemele sociale: „Una dintre primele întrebări pe care le pun familiilor este: plătiți pentru securitatea socială și pentru sindicat? Mulți nu au făcut-o.
Dar apoi le explic consecințele.
Și că este necesar să fii membru pentru a primi sprijin. Vii cu familia, găsești un apartament, totul funcționează, apoi îți pierzi locul de muncă după doi-trei ani, deci ce?’ Următorul punct de pe lista de verificare a Alminei este să-i obții un loc de muncă soțului/soției. Ea contactează rețeaua ei de companii, iar apoi se îndreaptă intenționat spre introducerea persoanei într-un loc de muncă. Industria turistică este întotdeauna o opțiune, pentru că este muncă sezonieră. Dar poate fi și într-o fabrică de pește.
Primarul lui Frederikshavn, Birgit Hansen (S), vede stabilirea ca o consecință a numărului de muncitori străini din municipalitate. Ea crede că ar putea la fel de bine să locuiască în municipiu și să-și pună banii aici în loc să-i ducă acasă în România și Polonia. Astfel, ei pot plăti taxe și se pot asigura că copiii lor fac parte atât in școli, cât și în asociațiile sportive.
„Ne-am dori să fim mai mulți cetățeni în municipiu. Cel puțin nu este nimic de care să-ți fie frică. Și asta se aplică atât forței de muncă necalificate, calificate, cât și cu studii superioare din străinătate”, spune Birgit Hansen și adaugă: „Nu este nou pentru noi să avem companii care aduc forță de muncă străină.
Știm asta de câțiva ani în industria pescuitului, șantierele navale, agricultură și în abatoare. În Produktionsdanmark din provincie, ne-am obișnuit. Este foarte simplu. Nu ne putem lipsi de muncă străină. Primarul subliniază că firmele care nu au forță de muncă trebuie să înceapă prin a întreba sindicate precum 3F și FOA dacă au forță de muncă care poate fi folosită. Același lucru este valabil și pentru municipalitate: „Dar acestea fiind spuse, companiile ne spun că au nevoie de forță de muncă străină pentru a-și îndeplini sarcinile.
Prin urmare, ca municipalitate, trebuie să fim, de asemenea, un lider în rezolvarea provocărilor care vor veni în viitor odată cu recrutarea forței de muncă.’
Lucrurile merg bine pentru familia de români Cristian la Skagen. Soția lui George, Andreea, urmează școala de limbi străine și deja vorbește bine daneză. Ea este plină de speranță și speră să-și poată folosi ulterior educația ca ecologistă: „La început a fost greu, atât să înveți daneza, cât și să devii parte a societății daneze. Dar nu mi-e dor de România’. După școala de limbi străine, fiica adolescentă, Ioana, a urmat acum cinci luni o școală daneză.
Ea vorbește o engleză perfectă și face progrese mari în învățarea danezei.
„Pot să înțeleg, dar nu este încă ușor să vorbești limba”, spune Ioana.
George nu poate vorbi daneza, dar se descurcă în engleză. Întrebarea este dacă vor rămâne în Danemarca pe termen lung. El răspunde zâmbind: „Cine știe? Da, așa cum este astăzi. Depinde de soția mea și de fiica mea și de ce vor ele’.
