joi, februarie 6, 2025
HomePovești nespuse„Pot să o spun foarte simplu: fără români am fi închis și...

„Pot să o spun foarte simplu: fără români am fi închis și ne-am fi oprit demult”

-

Articol publicat in Information.dk , la data de 8 august 2021

Rezumat

În Skagen, 600 din cei 7.600 de locuitori sunt români, 100 dintre ei lucrând la fabrica de pește Prime Ocean. Compania consideră că românii sunt esențiali pentru supraviețuirea sa, iar primarul afirmă că forța de muncă străină ajută la menținerea companiilor în oraș. Munca românilor este apreciată pentru normalitatea și siguranța pe care o oferă în comparație cu România. Pandemia a afectat fabrica, dar aceasta a supraviețuit și se specializează în producția de somon și cod, respectând regulile daneze privind contractele colective și plata orelor suplimentare. Skagen se bucură de integrarea străinilor, iar Gula Vajda și Claudiu Păcurar, români, văd Danemarca ca un loc al liniștii și speră să-și construiască aici o familie.

Din cei 7.600 de locuitori ai Skagen, 600 sunt români, iar 100 dintre ei lucrează la fabrica de pește Prime Ocean. „Fără români, compania nu ar fi aici”, spune directorul. Dacă nu ar fi fost forța de muncă străină, probabil că mai multe companii s-ar fi mutat în străinătate, spune primarul.

Pescărușii luptă zgomotos sub cerul albastru de deasupra portului Skagen.

În interiorul fabricii de pește, totuși, nu-i auzi și le vezi picioarele de jos doar când aterizează și se strecoară pe luminatoarele înghețate de deasupra „liniei” – centura fabricii, unde peștii sunt curatati.

Mișcările sunt rapide la linia din incinta fabricii Prime Ocean, unde aerul este rece ca gheața. Munca este concentrată. Sarcina lui Claudiu Păcurar este de a verifica calitatea peștelui. Întoarce cu experiență bucățile mari de somon – față, spate – înainte ca acestea să fie trimise pentru ambalare în vid sau – în câteva cazuri – aruncate.

Deodată sună o sirenă. Există o pauză. Mașinile sunt oprite și se face liniște.

Claudiu Păcurar spune că desigur că auzise că în Danemarca sunt bani frumoși de făcut. Dar ceea ce este cel mai important pentru el este că este calmitatea și normalitatea din Danemarca.

„Îmi place sentimentul de siguranță de aici”, spune Claudiu Păcurar.

În pauză, toată lumea se îndepărtează pentru a se relaxa, cu excepția unui bărbat în haină albă care vine să curețe și să adune cuțitele. Claudiu Păcurar se spală pe mâini la intrarea în zona mica a cantinei. Așa este obiceiul. Toată lumea se spală pe mâini tot timpul și își clătește încălțămintea, mai ales înainte de a intra în zona fabricii, care este păstrată perfect curată în orice moment.

„În România am avut aproape același salariu ca și aici. Dar soția mea era foarte stresată, așa că am încercat să găsim un loc cu oameni normali și un sistem normal. Deci în realitate probabil că nu am venit pentru bani, ci pentru a avea o viață normală’, spune Claudiu Păcurar.

El spune că este în Danemarca de trei ani. Locuiește cu soția sa și cu câinele lor, un Bichon Havanese în vârstă de nouă ani. Soția lui lucrează și ea la fabrică.

Fără stres

În România, Claudiu Păcurar a fost manager într-o firmă. Acum lucrează la linie într-o fabrică de pește. Nu contează, explică el.

„Îmi place foarte mult să fiu aici. Toată lumea este foarte sinceră. Este foarte important pentru mine să nu existe stres. Nu știu cum e cu ceilalți, dar pentru mine contează cel mai mult normalitatea, liniștea’, spune Claudiu Pacural.

„Toți oamenii sunt atât de îngrijorați în România, dar aici poți merge la muncă și dacă ai grijă de munca ta, totul este în regulă. Puteți face cumpărături, vă puteți relaxa, puteți merge în toate locurile pe care le doriți fără probleme.’

Claudiu Păcurar spune ca este constient ca majoritatea oamenilor vin inițial pentru salariile bune. Ei vin la muncă pentru câțiva ani sau trei și economisesc, dar adesea rămân timp de zece ani sau mai mult.

Pauza de la linie durează o jumătate de oră. Ziua de lucru este împărțită astfel încât să se lucreze două ore, apoi este o pauză și apoi se întorc din nou la linie pentru două ore. Toți poartă aceleași uniforme albe, mănuși albastre, plase de păr, cu excepția maiștrilor care poartă haine negre de lucru cu inițialele imprimate pe haine.

Directorul companiei, Eric Stensgaard, are un punct pe care ar dori să-l clarifice: românii sunt indispensabili.

„Pot să o spun foarte simplu: fără români, compania nu ar fi aici. Atunci am fi închis și ne-am fi oprit cu mult timp în urmă’, spune Eric Stensgaard.

„Suntem foarte mulțumiți de muncitorii pe care îi avem acum. Fără ei nu am avea nicio fabrică. Nu îi putem determina pe danezi să o facă. Se întâlnesc devreme, e frig, miroase și lucrezi rapid, pentru că atunci când stai la coadă, trebuie să ții pasul’, spune Eric Stensgaard.

„Mulți au fost aici de la început. Am fost înființați în 2009. Cei care au trecut mai departe, este pentru că au obținut locuri de muncă mai bune și asta e perfect. Cei care sunt aici, au familii, copii, unii și-au cumpărat case’.

Directorul explică că totul se desfășoară conform regulilor daneze cu contract colectiv și plata orelor suplimentare. 

„Am avut vizita unui client din Olanda. A fost foarte impresionat și a întrebat dacă avem șocuri electrice în încălțămintele oamenilor, ca să îi putem activa atunci când lucrează prea încet. Bineînțeles că avem, am spus. Glumim, însă da, sunt rapizi. Nu pot să țin pasul cu ei.

Pandemia a fost grea pentru companie. În 2020, fabrica de pește a pierdut 150 de milioane DKK în venituri. Toți angajații se testau o dată pe săptămână, pentru că at fi fost un dezastru dacă s/ar fi infectat.

Fabrica produce în principal somon și cod. Codul este prins sălbatic, somonul este crescut în Norvegia. Fabrica este certificată organic, global gap, MSC, ASC și IFS. Numeroasele certificări sunt, printre altele, despre competitivitatea Prime Ocean, explică Eric Stensgaard. Presiunea salariului brut pe oră de lucru a fabricii de pește este de peste două ori mai mare decât la companii similare din Germania. Și întrucât firma nu poate schimba salariul, concurează în schimb pe calitatea mărfurilor.

„Este foarte greoi și birocratic, dar este necesar. Aceasta înseamnă că trebuie să existe și mai multă trasabilitate. Trebuie cântărit totul, atât peștele care intră, cât și ce iese. Dar trebuie să te adaptezi’, spune Eric Stensgaard.

Claudiu Păcurar stă înconjurat de cutii cu flamingo alb, în ​​care sunt împachetați peștii.

Nu o societate paralelă

Skagen este o comunitate mică. Orașul are 7.600 de locuitori. Aproximativ 600 dintre locuitori sunt din România. În fabrică sunt puțin peste 100 de angajați. Marea majoritate sunt români, dar printre angajați sunt și câțiva polonezi, doi greci și câțiva letoni și lituanieni.

Bjarne Kvist de la social-democrați este primar interimar al municipalității Frederikshavn, în timp ce colegul său primar, Birgit S. Hansen, este în vacanță de vară și locuiește în Skagen, la patru minute cu mașina de fabrica de pește. Primarul interimar este încântat că atât de mulți străini se stabilesc definitiv la Skagen:

„De mulți ani, Skagen a înregistrat o scădere bruscă a populației. Dacă ne putem păstra locurile de muncă punând pe alții să se mute, atunci este foarte de bine”, spune Bjarne Kvist.

Cifrele din Statistics Denmark arată că străinii se stabilesc în principal în suburbiile din jurul Copenhaga, în Odense și Aarhus și în municipalitățile urbane mai mari. Cu toate acestea, oameni de origine română trăiesc în special în Iutlanda. Mai sunt cei mai mulți în orașele mari, dar românii sunt răspândiți mai mult în municipiile Iutlanda și în comunitățile urbane mai mici.

Primarul interimar spune că dacă nu ar fi fost forța de muncă străină, probabil că mai multe companii ar fi fost nevoite să se mute în străinătate. Orice teamă că s-ar forma o societate paralelă în micul Skagen a fost complet respinsă, explică Bjarne Kvist.

„Uneori aud pe cineva stând la coadă în Netto vorbind între ei într-o altă limbă, dar nu există nicio urmă de probleme. Ei fac parte din orașul nostru și funcționează ca toți ceilalți din oraș, cumpără case și mașini și cumpără în magazinele noastre. Probabil că îmi este greu să văd ceva negativ despre asta.

Bjarne Kvist spune că est-europenii care se stabilesc în Skagen se integrează și contribuie la viața în comunitatea locală. Ei cumpără și renovează locuințe în zonă. Aceștia sunt activi în viața asociativă și culturală. Cei mai mici copii sunt îngrijiți în grădinița orașului, iar cei mai mari merg la școala locală.

Emilie Agner Damm este analist șef la Consiliul de Afaceri al Sindicatului Muncitorilor Suedezi. Pentru ea, românii de la fabrica de pește sunt o poveste de succes:

„Munca de muncă străină este foarte bună pentru economia daneză. Ei pot ajuta acolo unde lipsește forța de muncă daneză. Dar trebuie să fie în condiții adecvate”, subliniază ea.

„Este nevoie să știi despre modelul danez înainte de a înțelege de ce trebuie să te organizezi. Prin urmare, este mai dificil pentru sindicatele daneze să recruteze străini”.

Emilie Agner Damm nu este surprinsă că cheltuielile cu salariile lui Prime Ocean sunt mai mari decât ar fi în Germania:

„Este un argument pe care îl auzi adesea că salariile daneze sunt mari și că acest lucru afectează competitivitatea. Dar, de obicei, avem angajați foarte calificați, iar acest lucru se aplică și pentru mulți dintre ei cu studii străine, deoarece există cerințe în Danemarca privind modul în care se desfășoară munca.

Schimbarea cuțitelor în pauză

La Prime Ocean, românul Gula Vajda se pregătește în atelierul fabricii. Micul atelier este situat într-o casă de lângă incinta fabricii centrale. Este cald în spate, iar asfaltul se prăjește bine la soare – spre deosebire de incinta fabricii, care este mereu rece indiferent de vremea de afară.

Gula Vajda adună unelte și inventează noi seturi de cuțite sterile, rotative. Cuțitele rotunde, de dimensiunile unei farfurii, sunt periculos de ascuțite. Cuțitele din mașinile de pe linie trebuie schimbate.

În drumul său prin ecluzele sterile în zona fabricii, Gula Vajda explică că se află în Danemarca de 11 ani. În primii opt ani a lucrat pe linie în Prime Ocean. Dar apoi un șef a întrebat dacă vrea să ajute la întreținerea mașinilor. Acum Gula Vajda este mecanic la fabrică. Gula Vajda nu este mecanic instruit, dar a fost instruit de un fost angajat și a găsit instrucțiuni online. Acum are grijă de toate utilajele fabricii.

Gula Vajda lucrează cu întreținerea utilajelor la fabrica de pește din Skagen. El spune că el și mulți dintre prietenii săi români și-au găsit liniștea în Danemarca pentru că nu trebuie să-și facă griji dacă există bani pentru chirie și factura de energie electrică.

„Dacă vrei să ai o familie și o casă, trebuie să ai bani, iar asta nu se poate în România. Am o prietenă. Ea lucrează și aici, la fabrică. Și iubita mea a început în 2010.’

Gula Vajda explică că vrea să rămână în Danemarca și să își întemeieze o familie aici cu iubita lui.

„Nu mai am familie în România. Mama mea a murit în februarie.

Gula Vajda deschide repede primul utilaj și începe să demonteze cuțitele uzate. Cuțitele rotunde, rotunde, trebuie ridicate cu un clește special. Gula Vajda pune cu grijă cuțitele folosite într-o găleată. Acestea trebuie să se întoarcă la atelier și să fie dezinfectate, astfel încât să fie gata pentru următoarea încărcătură de pește.

„Aceste cuțite sunt de ieri. În fiecare zi, cuțitele trebuie schimbate la fiecare patru ore’, spune Gula Vajda.

El introduce cu grijă noile cuțite în aparat și îl închide din nou, astfel încât să fie gata pentru următoarea rundă de pește.

Gula Vajda explică râzând că are prietenii în Skagen și în Frederikshavn. Unii dintre ei sunt colegi din fabrică. După seară, stau împreună, la grătar și beau câteva beri. Gula Vajda se gândește la:

„Toată lumea încearcă să găsească linișste și o găsește aici. Nu trebuie să se întrebe ce se va întâmpla mâine. Au bani de chirie și factura de electricitate’, spune el și ridică din umeri, înainte de a ieși din nou la căldură și înapoi la atelier cu cuțitele uzate.

În curând, sirena semnalează că pauza s-a încheiat. Aparatele pornesc cu ‘Piiuuuv’ lor ritmic. Clack! Peeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee Clack!’ Acum linia merge din nou, cu peștele care vine în întregime la un capăt și ambalat în vid în celălalt capăt, gata pentru a fi etichetat și exportat în Germania.

Pe piața muncii daneză există 230.000 de cetățeni străini angajați cu normă întreagă. Adică zece la sută din forța de muncă. În această serie, Information vorbește cu un număr dintre ei despre viața lor în Danemarca.

Sorina Floroiu
Sorina Floroiu
Sorina a studiat Psihologie și Științele Educației in Romania și are un masterat în Antreprenoriat Social de la Universitatea Roskilde din Danemarca (RUC). In prezent Sorina dezvolta proiecte educaționale de antreprenoriat social la New Nordic Youth efterskole și proiecte internaționale Erasmus+ prin intermediul ONG-ului HORA Copenhagen

Articole similare

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

spot_img

Urmăriți-ne și pe

Ultimile postări