Ideea de a scrie despre unul dintre cele mai mari grupuri minoritare din Danemarca a venit ca o dorință de a face lumină asupra cine este acest grup de cetățeni, ce activități principale, caracteristicile sociale, etnice și tradiționale aparțin cetățenilor și ce ar putea fi important de știut despre sănătatea cetăţenilor români din Danemarca.
În proiectul dat am investigat următoarele:
- Câți români trăiesc în Danemarca?
- Care este împărțirea românilor pe grupe de vârstă (copii și tineri, adulți, vârstnici)?
- În ce domenii sunt angajați și potențiale riscuri pentru sănătate în ceea ce privește sectoarele ocupaționale în care lucrează majoritatea românilor?
- Asociațiile, bisericile românești și educația în limba maternă română în Danemarca – care este scopul lor?
- O investigare a culturii românilor, a obiceiurilor alimentare, a perspectivei asupra vieții și a modului în care aceasta le afectează sănătatea.
- Extras din „Profilul național de sănătate 2021” de către Consiliul Național de Sănătate.
România este o țară est-europeană, membră a UE de la 1 ianuarie 2007, cu o istorie lungă și bogată și cu aproape 20 de milioane de cetățeni. Potrivit wikipediei, 90% din populație este de etnie română, în timp ce 6,6%, corespunzând la peste 1,4 milioane de cetățeni, au etnie ungură/maghiară, iar restul populației are etnie romă, germană sau turcă. Astfel, o parte dintre cetățenii țărilor vecine, Moldova și Ucraina, au și etnie română și se descriu drept români și descendenți ai românilor care au trăit în regiuni care au aparținut istoric României. 90% dintre români vorbesc limba română ca limbă maternă, iar marea majoritate sunt creștini (catolici, ortodocși și alte ramuri ale creștinismului).
– Câți români trăiesc în Danemarca?
Potrivit statistikbanken.dk, în primul trimestru al anului 2023, în Danemarca trăiau 45.400 de români (dst.dk, 2023).
- 9.367 dintre aceștia sunt copii și tineri cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani, ceea ce corespunde la 21%,
- 34.735 sunt adulți cu vârsta cuprinsă între 19-59 de ani, ceea ce corespunde la 76%,
- 1.298 sunt persoane vârstnice, cu vârsta peste 60 de ani, corespunzând la 3%.
– În ce domenii sunt angajați românii și potențiale riscuri pentru sănătate în sectoarele profesionale în care lucrează majoritatea românilor.
Potrivit statistikbanken.dk (despre ocuparea românilor pe industrie), în primul trimestru al anului 2023 erau în Danemarca un total de 24.427 de salariați cu cetățenie română. Top 10 industrii în care sunt angajați cei mai mulți români în Danemarca sunt:
- agențiile de turism și industria de curățenie, 5.104 persoane,
- industrie, 3.961 persoane,
- transport, 2.665 persoane,
- comerț, 2.530 persoane,
- construcții, 2.405 persoane,
- agricultură, 2.285 persoane,
- hoteluri și restaurante, 1.781 persoane,
- sănătate și servicii sociale, 1.260 persoane,
- servicii de cunoaștere și educație, 864 persoane.
Deși nu există studii care să se ocupe doar de starea de sănătate a anumitor grupuri minoritare angajate în anumite industrii, am decis că voi descrise rezultatele studiilor privind sănătatea angajaților pe industriile în care sunt angajați majoritatea românilor din Danemarca.
Zone de lucru cu risc ridicat pentru sănătatea mintală:
Potrivit „Monitorizarea națională a mediului de muncă în rândul salariaților cu privire la mediul psihologic de lucru”: „Unele industrii au o rată relativ ridicată de raportare a mai multor forme de acte ofensive, violențe și amenințări. În următoarele industrii, între 2 și 3 din 10 salariați au fost hărțuiți de către părți externe: unități de îngrijire de zi și îngrijire la domiciliu (29,2 %), magazine (24,3 %), apă, canalizare și deșeuri (22,1 %), restaurante și baruri (22,0 %), educație (21,7 %). Discriminarea sau tratamentul defectuos este raportată în toate industriile. Proporția angajaților care s-au confruntat cu discriminare sau tratament defectuos la locul de muncă în ultimul an variază între 5,6% în industria metalelor și mașinilor și 19,9 % în restaurante și baruri.” (Arbejdstilsynet, 2022)
Zone de lucru cu riscuri mari pentru sănătatea fizică:
„Unele industrii au o raportare ridicată a mai multor cerințe fizice. Acest lucru se aplică, de exemplu, domeniului construcțiilor, restaurantelor și barurilor, frizeriei și altor servicii de îngrijire personală, zonei verzi, precum și magazinelor și curățeniei. Aceasta implică ridicarea și transportul, împingerea și tragerea, diverse poziții (ale corpului) de lucru, mișcări repetitive ale brațelor, mers și stat în picioare și muncă sedentară. Cercetările arată că cerințele fizice ridicate la locul de muncă, de exemplu, ridicarea greutăților sau munca prelungită cu spatele îndoit înainte, pot crește riscul de durere și, de exemplu, de concediu medical.” (Arbejdilsynet, 2022)
„La sarcinile de zgomot sub 80 de decibeli (dB(A)) nu există riscul de deteriorare a auzului sau este foarte mic, dar zgomotul poate afecta, de exemplu, comunicarea și capacitatea de a efectua sarcini complexe de lucru. Cu expuneri la zgomot peste 80 dB(A), există un risc inițial de a dezvolta leziuni auzului în timp. În cazul expunerilor zilnice la zgomot de peste 85 dB(A) (limita de zgomot), există un risc documentat de a dezvolta pierderea severă a auzului în timp. Zgomotul puternic poate provoca, de asemenea, tinitus, care este un simptom asociat în special cu pierderea auzului și care, în cazuri grave, poate fi foarte deranjant și poate reduce calitatea vieții. Zgomotul care nu dăunează auzului/zgomotul enervant poate cauza probleme în ceea ce privește concentrarea, comunicarea și învățarea. Zgomotul neplăcut, inclusiv zgomotul cauzat de activitatea umană, poate fi, de asemenea, solicitant din punct de vedere psihologic dacă munca implică solicitări emoționale mari, munca este complicată sau există adesea muncă cu deadline-uri scurte.
Proporția angajaților care sunt expuși la zgomot deranjant de fond pentru cel puțin ¼ din timpul de lucru:
- mijloace de transport – 62,2%
- construcții si demolări clădiri – 60,1%
- finalizarea construcției – 53,0%
- agricultură, silvicultură și pescuit – 44,8%
- restaurante și baruri – 42,8%
- transport de mărfuri – 40,6%
- curățenie – 27,5%
În cadrul subiectului vibrațiilor sunt evidențiate vibrațiile mână-braț. Vibrațiile mână-braț sunt tremurături care afectează mâinile, brațele și umerii atunci când se folosesc unelte de mână care lovind, se rotesc sau care vibrează. Vibrațiile pot apărea și la utilizarea mașinilor portabile. Vibrațiile mână-braț pot duce la furnicături sau amorțirea degetelor. După expunerea prelungită, există riscul de a obține „degete albe”, unde degetele devin albe, reci și amorțite atunci când este frig și există adesea durere pulsantă în timpul fazei de încălzire. Alte răni pot fi: reducerea simțului atingerii și aderenței.”
Proporția angajaților care răspund că sunt expuși la vibrații de la mașini sau unelte de mână pentru cel puțin ¼ din timpul de lucru:
- construcția și demolarea clădirilor – 55,9%
- finalizarea construcției – 42,2%
- mijloace de transport – 41,8%
- agricultură, silvicultură și pescuit – 34,7%
- curățenie – 17,5%
- transport de pasageri – 17,4%
- transport de mărfuri – 12,1%
- restaurante și baruri – 11,3%.
Asociații românești, parohii și educație în limba maternă (română) pentru cetățenii UE
Există mai multe asociații românești în Danemarca, unde români voluntari, danezi și uneori persoane de alte naționalități, organizează activități culturale care au ca scop promovarea culturii românești în Danemarca, construirea de punți între cele două culturi (română și daneză) și lucrează adesea ca ghiduri despre viata in Danemarca pentru romanii nou sositi in Danemarca. Există asociații românești în următoarele municipii: Aalborg, Skive, Esbjerg, Skjern, Copenhaga, Taastrup, precum și o asociație moldovenească vorbitoare de limbă română la Copenhaga. Asociațiile sunt considerate a fi de mare importanță pentru membrii lor, deoarece aici se pot întâlni concetățenii, pot împărtăși experiențe bune și rele, pot învăța unii de la alții, își pot cultiva cultura, ceea ce are adesea un efect psihologic bun asupra cetățenilor în cauză.
Există, de asemenea, o serie de parohii românești, atât ortodoxe, cât și catolice, unde puteți asculta slujbe în limba română și puteți participa la activități religioase tradiționale. Deși slujbele sunt organizate în fiecare weekend în majoritatea parohiilor românești, în preajma Crăciunului și a Paștelui, sute de români se adună în jurul parohiei lor pentru a sărbători împreună sărbătorile. Unii români postesc înainte de Crăciun și/sau Paște, perioadă care poate dura câteva zile sau săptămâni (trebuie să decideți singur cât timp doriți să postați). În această perioadă, unii creștini români mănâncă doar mese vegetariene și evită să meargă la petreceri, evită sărbătorirea botezurilor și căsătoriile în biserică, precum și relațiile intime. Postul Mare se termină de obicei cu serbarea Craciunului / Paștelui și cu mâncăruri grase. Aceste tradiții religioase pot avea impact asupra bunăstării persoanei, deoarece persoana care reduce aportul de proteine animale trebuie să aibă grijă să aibă o dietă sănătoasă și variată, luând poate suplimente alimentare. De asemenea, este important să se revina la alimentația animală în pași mici, dacă persoana a postit o perioadă mai lungă și să evite mesele copioase cu un conținut ridicat de proteine și grăsimi animale, care pot avea un efect negativ asupra sistemului digestiv.
Într-o serie de municipii, există clase de educație în limba maternă pentru copiii vorbitori de limbă română, proiect finanțat de UE. Proiectul oferă copiilor părinților cu cetățenie a uneia dintre țările UE care locuiesc într-o altă țară a UE decât țara de origine, oportunitatea de a învăța gratuit despre limba și cultura lor maternă. În anul școlar 2023-2024, clase cu câte cel puțin 12 copii, funcționează în următoarele municipii: Frederikshavn (Skagen), Aarhus, Silkeborg, Randers, Vejle, Herning, Holstebro, Skive, Tønder, Copenhaga etc. Pe lângă faptul că copiii învață despre cultura și tradițiile lor de la profesori autorizați, aceste ore contribuie și ca copiii să poată înțelege și accepta mai bine dualitatea din viața lor, unde de mici trebuie să învețe să găsească echilibrul între rădăcinile lor și fundalul cultural și viața în comunitatea daneză.
Sondaj pe rețelele sociale cu peste 250 de participanți vorbitori de limbă română
În legătură cu un proiect de studiu despre inegalitatea în sănătate pentru elevii SSA de la școala SOSU SYD, am realizat un studiu despre sănătatea românilor pe rețelele de socializare. Studiul constă din două părți. În prima parte, pe rețelele de socializare, pe grupuri pentru românii care locuiesc în Danemarca a fost scris un anunț, unde românii au fost rugați să scrie despre modul în care aceștia consideră că cultura românească le influențează sănătatea. În partea a doua au fost formulate 20 de întrebări și afirmații în baza comentariilor care au fost scrise în prima parte. Participanții puteau alege un răspuns din variante multiple, unde majoritatea alegerilor au fost „da/nu/în funcție de situație”. Peste 250 de persoane au participat la acest sondaj, iar rezultatele au fost prezentate în tabele și diagrame. La prezentarea acestui proiect la școala SOSU SYD au fost invitați elevi și profesori danezi să răspundă la întrebările menționate mai sus, iar ulterior rezultatele acestora au fost comparate și discutate.
| Întrebare | Răspunsuri și rezultate în procente % | |
| 1.Nu mă adresez medicului imediat când ”mă doare puțin”. Merg la medic când ”durerea sau disconfortul este insuportabil” | Da Nu Ocazional | 62,8 13,8 23,3 |
| 2.Mănânc minim 1 mâncare caldă pe zi | Da Nu Ocazional | 85,7 8,7 5,6 |
| 3.Prefer pâinea albă în loc de rugbrød | Da Nu | 67,3 32,7 |
| 4.Consum carnea de porc în cantitate mai mare, decât carnea de pasăre, vită, oaie | Da Nu Ocazional | 27,6 58,0 14,4 |
| 5.Doar pentru femei: îmi este rușine să mă adresez ginecologului, chiar dacă simt discomfort în regiunea intima. Doar pentru bărbați: îmi este rușine să mă adresez andrologului, chiar dacă simt discomfort în regiunea intima. | Da Nu | 23,1 76,9 |
| 6.Am mai multă încredere în fricțiuni și inhalații și alte metode naturiste, decât în medicamente | Da Nu Le folosesc pe ambele | 22,0 42,9 35,1 |
| 7.Am o cutie/pungă cu medicamente cumpărate în afara Danemarcei | Da Nu | 74,2 25,8 |
| 8.În ultimele 6 luni, simt tristețe, depresie, singurătate, anxietate de 2 sau mai multe ori pe săptămână | Da Nu | 35,0 65,0 |
| 9.Am un job care necesită muncă fizică intensă/grea | Da Nu Ocazional | 35,5 45,5 19,0 |
| 10.practic sport minim 30 minute | Minim 5 ori pe săptămână Maxim 3 ori pe săptămână Mai rar decât 1 dată pe săptămână | 13,2 21,9 64,9 |
| 11.Consider că este o rușine să ai depresie, skizofrenie, sindrom bipolar sau alte boli psihice, sau să te adresezi la un psihiatru | Da Nu Ocazional | 5,0 88,4 6,6 |
| 12.Merg la plimbare pentru a menține sau îmbunătăți starea sănătății | Da, zilnic Uneori Nu, deloc | 22,8 67,6 9,5 |
| 13.Mă înțeleg bine cu medicul de familie și în general cu lucrătorii medicali din Danemarca | Da,(aproape) intotdeauna De la caz la caz Nu, (aproape) niciodată | 44,5 44,5 11 |
| 14.Ce tip de alcool consumi? | Vin Vodcă, țuică, pălincă Bere Altele Toate tipurile Nu consum alcool (aproape) deloc | 14,6 1,3 9,2 2,9 8,8 63,3 |
| 15.Folosesc antibiotic fără a face o analiză de sânge înainte de a lua medicamentul | Da Nu Ocazional | 18,8 65,4 15,8 |
| 16.La 50 ani, persoana poate fi considerate bătrână | Da Nu | 11,7 88,3 |
| 17.Copiii trebuie să îngrijească părinții bătrâni | Da Nu E ok să angajezi o persoană, care îi va îngriji | 29,2 29,2 41,7 |
| 18.Copilul ar trebui să fie îngrijit acasă de părinâi până la vârsta de: | 1 an 2 ani 3 ani 4-6 ani | 30,5 32,2 18,8 18,4 |
| 19.Unde dorm copiii ziua? | Afară În interior Ambele | 12,6 34,5 52,9 |
| 20.Cât de des consumi fast food (pizza, mâncare semipreparată, congelată, burger, cartofi fri)? | 1-2 ori pe săptămână 3-5 ori pe săptămână Zilnic (aproape) niciodată | 53,6 8,4 3,0 35,0 |
Extras din „Profilul național de sănătate 2021”
Când vorbim despre factorii care afectează sănătatea românilor, ne putem referi la extrase din „Profilul național de sănătate 2021” publicat de Consiliul Național de Sănătate în 2023, care precizează, printre altele, că: cercetarea în domeniul sănătății minorităților etnice și a imigranților tratează diferite circumstanțe și factori care pot influența starea de sănătate și care se suprapun și se consolidează adesea reciproc. Acestea pot fi explicații legate de genetică, istoricul migrației, poziția socială și condițiile de viață, stresul minoritar și experiențele cu discriminare, percepțiile și gestionarea riscurilor de sănătate, boli, accesul la serviciile de sănătate și calitatea acestora. Migrarea în altă țară implică adesea o serie de riscuri pentru sănătate în sine, care pot afecta atât sănătatea fizică, cât și mentală și socială. Majoritatea imigranților din țările din Europa de vest vin în Danemarca pentru a lucra și a studia. Pot exista și factori de stres legați de timpul petrecut în țara gazdă, atât pentru persoanele care s-au refugiat, cât și pentru cei care au imigrat din alte motive. Aceștia pot fi factori de stres legați de mobilitatea socială descendentă, și anume faptul că unii au avut o slujbă bine plătită sau studii superioare din țara lor de origine, dar după ce s-au mutat în Danemarca au fost nevoiți să accepte locuri de muncă necalificate și, astfel discrepanța dintre aspirațiile și oportunitățile lor. Pot exista, de asemenea, factori de stres legați de condițiile socio-economice precare, inclusiv lipsa atașamentului față de piața muncii, veniturile mici, condițiile precare de locuințe, adesea combinate cu o experiență de lipsă de rădăcini, îngrijorările legate de familia din țara de origine și lipsa de sprijin social. Acest lucru poate însemna că migranții sunt expuși la mai mulți factori de risc, dar au mai puține resurse pentru a face față provocărilor care vin odată cu migrația, iar acest lucru poate avea un impact negativ asupra sănătății.
De asemenea, mai multe studii constată că excluziunea socială, marginalizarea, o expunere crescută la prejudecăți, discriminare și rasism instituțional pot afecta negativ starea sănătății și oportunitățile de a naviga în sistemul de sănătate în rândul grupurilor minoritare etnice, mai ales atunci când astfel de factori de stres se acumulează în timp. În cele din urmă, pot exista o serie de bariere informale în accesul și utilizarea serviciilor de sănătate în rândul grupurilor minoritare etnice din cauza circumstanțelor lingvistice, sociale și psihologice. Poate fi vorba despre abilitățile în domeniul sănătății, inclusiv despre lipsa cunoștințelor despre drepturi, opțiuni și aspectul serviciului de sănătate și, prin urmare, provocări în navigarea în legătură cu serviciile de sănătate și soluțiile digitale. Pot exista, de asemenea, dificultăți de comunicare și provocări în întâlnirea cu profesioniștii din domeniul sănătății, de exemplu, așteptările diferite cu privire la rolul profesioniștilor din domeniul sănătății, abilități insuficiente ale profesioniștilor din domeniul sănătății sau proceduri deficiente, de exemplu în legătură cu detectarea tulburărilor mintale în rândul migranților și refugiaților nou sosiți, cu consecințe pentru eforturile de tratament, integrare și angajare, precum și coordonarea insuficientă a acestor eforturi în sectoarele sociale și de sănătate. În plus, dificultățile lingvistice pot fi o provocare, mai ales dacă nu se oferă asistență relevantă pentru interpretare. Cetăţenii care locuiesc în Danemarca de mai mult de trei ani trebuie, de regulă, să plătească o taxă pentru asistenţa de interpretare în sistemul de sănătate. Poate fi o barieră financiară, iar procedura de scutire a taxelor pentru asistența pentru interpretare poate fi greu de înțeles atât pentru cetățeni/pacienți, cât și pentru profesioniști, la fel cum nu este întotdeauna rezervat un interpret cu dialectul potrivit. Lipsa accesului la un interpret poate însemna o deteriorare a calității serviciilor de sănătate, incidente neintenționate, incertitudine din partea pacientului cu privire la tratament și deciziile care sunt luate și o experiență de nesiguranță în relația cu profesionistul. În cele din urmă, incertitudinea în legătură cu baza rezidenței poate constitui un factor de stres semnificativ. Multe dintre provocările și factorii de stres menționați sunt relevanți atât în ceea ce privește imigranții, cât și copiii lor. (Sănătatea cetățenilor proveniți din minorități etnice, 2023)
Surse:
Arbejdsilsynet. (2022). Notat Ergonomisk arbejdsmiljø. Arbejdstilsynet. Hentet fra https://at.dk/media/7317/ergonomi-noa-l-2021.pdf
Arbejdstilsynet. (2022). Notat Psykisk arbejdsmiljø: Krænkende handlindlinger, herunder seksuel chikane, vold og trusler. Arbejdstilsynet. Hentet fra https://at.dk/media/7316/kraenkende-handlinger-noa-l-2021.pdf
dst.dk. (november 2023). Hentet fra Statistikbanken: https://www.dst.dk/da/
Ravnbøl, C. I., & Barbu, S. (u.d.). SUNDHED BLANDT UREGISTREREDE OG HJEMLØSE MIGRANTER. Rådet for socialt udsatte.
sundhed.dk. (november 2023). Hentet fra https://www.sundhed.dk/borger/patienthaandbogen/hormoner-og-stofskifte/undersoegelser/bmi-kropsmasseindeks/
(2023). Sundheden blandt borgere med etnisk minoritetsbaggrund. Statens institut for folkesundhed SDU. Sundhedsstyrelsen. Hentet fra https://www.sdu.dk/da/sif/rapporter/2023/sundheden_blandt_borgere_med_etnisk_minoritetsbaggrund
Sundhedsstyrelsen. (2022). Sundhedsindsatser målrettet social udsatte borgere. Hentet fra https://sundhedsstyrelsen.dk/-/media/Udgivelser/2022/Ulighed/Sundhedsindsatser-maalrettet-socialt-udsatte-borgere.ashx?sc_lang=da&hash=9FB2E3422502F9B124CA22560AFFDC56
