Articol publicat in Jyllands-Posten la data de 27 iunie 2020.
Subiectul articolului:
Ecoturismul ar putea deveni o alternativă în călătoriile în străinătate în contextul actual.
Transilvania este considerată o destinație potrivită pentru ecoturism și atrage atenția turiștilor datorită politicii stricte de protecție a mediului și a angajamentului față de turismul durabil. Membrii familiei regale britanice, precum Prințul Charles și Prințul Harry, sunt susținători ai acestei forme de călătorie.
Articol tradus:
Când începem să călătorim din nou în străinătate, ecoturismul ar putea să-și facă apariția. Cel puțin asta sperăm în România, unde turismul durabil a fost pe agendă de mulți ani. Am vizitat Ferma Indianului, unde turiștii stabilesc singuri prețul șederii.
„Ziua în care lumea a încetat să călătorească”. Atât de distopic și realist în același timp este titlul unui articol viral scris de un bărbat numit Rafat Ali în mijlocul lunii martie, când pandemia de coronavirus a oprit în mod literal întreaga planetă.
Ca director al companiei de turism Skift, Rafat Ali are origini în trei continente – India, Marea Britanie și SUA – și în articolul său de pe site-ul companiei, descrie cum data de 14 martie 2020 a devenit brusc un punct de cotitură pentru o lume care, de-a lungul unei vieți umane, a devenit tot mai interconectată și mai călătoare în fiecare an. Acum, de la o zi la alta, toate frontierele, rutele aeriene și planurile de călătorie au fost închise. Turismul a devenit brusc un cuvânt arhaic – cel puțin pentru o perioadă.
„Industria turismului este cea mai consecventă din lume”, a concluzionat Rafat Ali, referindu-se la rândurile de avioane staționate și a numit situația „un timp existențial pentru turismul global”. Alte locuri au remarcat că destinațiile suprasolicitate precum Veneția și Barcelona își obțin în sfârșit o respirație binemeritată ca urmare a crizei COVID-19. Și în multe locuri – cum ar fi site-ul Comisiei Europene – s-a îndemnat să se profite de pauza cauzată de pandemie pentru a face turismul global mai durabil înainte de a-l reporni după închiderea istorică.
Ecoturismul ca alternativă la Contele Dracula – Turismul durabil, cunoscut și sub numele de ecoturism, a fost promovat pe scară largă în România, în special în regiunea pitorească Transilvania, timp de aproape o decadă. Încă din 2010, România a fost de fapt prima țară din Europa care a lansat o strategie națională pentru ecoturism.
La acea vreme, fermierul Krishan George își administra deja o fermă sustenabilă în zonă de câțiva ani, iar acum se poate ca dezvoltarea să meargă în direcția potrivită – către forme de călătorie mai durabile.
Astăzi, George deține nu mai puțin de 150 de bivoli de apă, precum și 12 păsări, 50 de stupi, doi cai și câțiva câini și pisici. Ferma Indianului – sau „ferma indiană”, așa cum se numește locul – a devenit însuși simbolul ecoturismului în regiunea transilvăneană, unde an de an apar din ce în ce mai multe ferme sustenabile în plus față de propria fermă a lui.
„Turismul în Transilvania s-a concentrat întotdeauna pe Contele Dracula, vampiri și castele înfricoșătoare cu turnuri ascuțite. Încercăm să arătăm că regiunea poate deveni și un brand al ecoturismului”, explică Krishan George.
Înainte ca pandemia de coronavirus să blocheze totul la mijlocul lunii martie, oameni din întreaga lume veneau în fiecare săptămână în Transilvania pentru a trăi o perioadă în mod durabil, ajutând la mulsul bivolițelor, gătind, adunând lemne, construind case și lucrând în agricultură alături de Krishan George și ceilalți oaspeți.
În special mulți tineri începuseră să prefere asemenea formă de călătorie, spune el, iar de câteva ori pe an invita și clase de elevi românești și străine să petreacă o săptămână însoțită de ore de învățare și ateliere despre reciclare, reducerea risipei alimentare și agricultură durabilă.
Oaspeții pot plăti ce doresc pentru șederea la fermă. Nu există prețuri fixe.
„Nu este vorba despre bani, ci despre faptul că tinerii și ceilalți oaspeți se bucură să se implice într-un proiect. Ei ajută și lasă ceva în urmă, ce pot vedea crescând data viitoare când vin în vizită”, spune Krishan George.
El subliniază că nu își dorește ca, după pandemie, ferma sa să fie invadată de turiști, așa cum s-a întâmplat în trecut în alte destinații turistice din Europa.
„Dar în viitor, oamenii s-ar putea să fie reticenți în a călători spre destinații aglomerate. Acest lucru ar putea fi un avantaj pentru locuri ca al meu, unde nu există aglomerație și unde este loc pentru toți cei care doresc să contribuie”, spune el.
Fermier din întâmplare
Faptul că Krishan George a devenit fermier în România nu a fost niciodată planificat. De fapt, s-a întâmplat printr-o coincidență.
El s-a născut în India și a lucrat mulți ani ca economist financiar în Ministerul de Externe britanic cu sediul la Londra. Dar la sfârșitul anilor ’90, a fost trimis în România pentru a deschide bursa țării în capitala București. A fost un loc de muncă stresant, cu multe zile petrecute în călătorii și timp departe de familie.
Într-un weekend liber, Krishan George a mers într-o călărie în Transilvania împreună cu un prieten local și de pe spatele calului a observat o mică fermă care era scoasă la licitație. A făcut o ofertă și a uitat apoi complet de asta. Până când câteva săptămâni mai târziu, când prietenul său a sunat din Transilvania și i-a spus că Krishan George câștigase licitația și devenise proprietarul unei ferme. Și, în plus, primea și 150 de hectare de teren agricol.
Era anul 2006 și Krishan George a luat asta ca pe un semn. Simțea că este timpul să-și schimbe stilul de viață.
„Să las în urmă viața de afaceri aglomerată, cu zboruri și consum și să priorizez lucrurile apropiate, liniștea și durabilitatea. Așa că am decis să mă mut în Transilvania și să devin fermier”, povestește Krishan George despre despărțirea sa de agitația orașului.
Nobilii britanici printre vizitatori
La două ore de condus spre vest de Ferma Indianului se află Sibiu, unul dintre pitoreștile orașe principale din Transilvania. Recent, acesta a apărut pe o listă întocmită de revista Forbes, în care era menționat ca unul dintre „cele mai sigure locuri de călătorie pentru turiști post-coronavirus”. Motivația a fost, pe lângă numărul scăzut de cazuri de infectare în regiune, faptul că Sibiul și împrejurimile sale urmează o „politica strictă de combatere a încălzirii globale și protecție a mediului”, și se angajează în „dezvoltarea turismului durabil bazat pe respectul față de natură și oameni”. Printre susținătorii Transilvaniei verzi se numără mai mulți membri ai familiei regale britanice.
De peste 20 de ani, Prințul Charles vizitează regiunea în fiecare an și deține mai multe proprietăți în Transilvania. De asemenea, fiul său, Prințul Harry, a călătorit frecvent în zonă și promovează turismul durabil în calitate de ambasador al organizației Travalyst.
Adepții ecoturismului subliniază în principal faptul că acest mod de călătorie, spre deosebire de turismul obișnuit, nu afectează negativ natura și cultura.
Dimpotrivă, ca turist ecologic, contribui la menținerea și conservarea naturii și comunităților locale, care altfel ar fi putut fi distruse.
Pentru a pune accent pe ecoturism, UE a adunat o serie de destinații verzi în Europa. Inițiativa poartă numele de EDEN – European Destinations of Excellence.
Dilemele sistemului UE
Dar potrivit fermierului Krishan George, există și mari dileme asociate UE atunci când vine vorba de ecoturism.
Una dintre ele este principiul UE privind libera circulație a forței de muncă. De când România a devenit membră a UE în 2007, 3,4 milioane de români – adică 17% din populație – au părăsit țara lor pentru a munci în Europa de Vest, unde salariile sunt mult mai bune.
„De fapt, acesta a fost unul dintre motivele pentru care am început să permit turiștilor să vină și să lucreze aici”, spune el.
„Libera circulație este un principiu frumos, dar face extrem de dificilă găsirea de forță de muncă locală aici, în Transilvania, atunci când oamenii sunt plecați. Și avem nevoie și de muncitori în perioadele în care nu vin atât de mulți turiști ecologici”, spune el și menționează că nici măcar criza COVID-19 nu a împiedicat lucrătorii români să ocupe locuri de muncă în Europa de Vest pentru un salariu mai bun.
În prezent, Krishan George are un angajat român pe fermă, dar ar prefera să aibă 3-4 angajați cu normă întreagă.
O altă provocare pentru fermele sustenabile precum Ferma Indianului este sprijinul agricol al UE.
Acesta reprezintă 37% din bugetul total al UE și anual se plătesc 430 de miliarde de coroane daneze sub formă de sprijin agricol fermierilor europeni.
Majoritatea banilor sunt acordați sub formă de „sprijin pe hectar”, ceea ce înseamnă că banii se acordă celor care dețin terenurile agricole. Cu cât ai mai multe hectare, cu atât primești mai mult sprijin agricol.
Problema este că acest lucru încurajează fermele mari să devină și mai mari, subliniază Krishan George.
„De aceea, mulți fermieri utilizează pesticide pentru a deveni mai eficienți, astfel încât să-și permită să cumpere și mai multe terenuri. Este un cerc vicios”, crede Krishan George.
În schimb, el crede că UE ar trebui să recompenseze mai mult fermele mici care se concentrează pe sustenabilitate.
Încetinește cu ‘slow tourism’
O altă dilemă este sprijinul UE pentru infrastructura din România. Țara are cel mai mic număr de kilometri de autostradă din UE, așa că Uniunea Europeană a promis să ofere sprijin financiar pentru mai multe proiecte de drumuri în următorul deceniu, inclusiv în Transilvania.
Potrivit UE, acest lucru va beneficia atât sectorul transporturilor, cât și turismul.
Dar și aici trebuie să existe un echilibru, crede Krishan George. Dacă Transilvania devine brusc un loc în care se poate ajunge ușor și rapid cu mașina, asta înseamnă mai multe emisii de CO2, observă el.
„Mașinile poluează mai mult decât trenurile, așa că cred că UE ar trebui să folosească banii pentru a dezvolta conexiuni feroviare mai bune în România”, spune fermierul.
Și apoi este întreaga discuție despre zboruri, care conține mai multe dileme în sine. Până acum, UE a ezitat să introducă o taxă pe combustibilul de aviație, chiar dacă un document scurs anul trecut a arătat că aceasta poate reduce emisiile de CO2 cu 11%.
„Sper că o astfel de taxă poate contribui la reducerea numărului de persoane care aleg să zboare. Știu că distanța dintre Scandinavia și Transilvania este mare dacă trebuie să călătorești cu trenul. Dar este nevoie de o schimbare de atitudine față de aceste forme de transport, și de aceea mulți o numesc ‘slow tourism'”, încheie Krishan George.
Fapte: CUM AJUNGI ÎN ROMÂNIA
SAS zboară direct de la Copenhaga la București.
Wizz Air zboară direct de la Billund la București și Cluj-Napoca.
De la ambele orașe este aproximativ trei ore de condus până la Ferma Indianului în Transilvania centrală.
Urmăriți ghidul de călătorie actual al Ministerului Afacerilor Externe pe um.dk.
Ferma Indianului înseamnă „Ferma indiană” – o referire la originea indiană a lui Krishan George. Foto: Nadía Lind Atladóttir.
Fermierul sustenabil identifică mai multe provocări în ceea ce privește UE, inclusiv libera circulație care face dificilă găsirea de forță de muncă locală. Foto: Nadía Lind Atladóttir.
Pe tavanul grajdului atârnă cârnați transilvăneni uscați. Aceștia sunt făcuți din animalele ecologice ale fermei. Foto: Nadía Lind Atladóttir.
Faptul că Krishan George a devenit fermier în România nu a fost niciodată prevăzut. De fapt, s-a întâmplat după o întâmplare. Foto: Nadía Lind Atladóttir.
