Anul parlamentar în Parlamentul danez începe în prima marți a lunii octombrie și se încheie pe 5 iunie (Ziua Constituției). Înainte de sfârșitul anului parlamentar, are loc o dezbatere maraton în Parlament. Anul acesta a durat 14 ore. Observații din dezbatere:
- Liderul conservatorilor, Søren Pape Poulsen, a evitat întreaga dezbatere pentru a se autodenomina candidat la funcția de prim-ministru. Partidele albastre păstrează tradiția de a-l privi pe liderul Venstre (liberali) drept candidatul lor pentru prim-ministru.
- Liderul Enhedslisten, Mai Villadsen, a confirmat, încă o dată, că partidul său nu militează pentru ieșirea din UE și NATO. Totuși, ea a menționat că singurul motiv pentru a rămâne în NATO este că nu există alternative mai bune făcând o analogie cu „căsătoriile nefericite”.
- Liderul DF, Morten Messerschmidt, a acuzat partidele care susțin „Da” în viitorul referendum că au păstrat tăcerea și nu au dezbătut suficient subiectul.
Punctul culminant al dezbaterii de închidere: premierul, Mette Frederiksen, a propus o schimbare a rolului de ministru al justiției, după scandalul cu fostul ministru care a dezvăluit secrete de stat. Propunerea ei este de a permite procurorului general să decidă dacă va urmări penal în problemele legate de politicieni, fără implicarea ministrului justiției. Partidele roșii și-au anunțat deja sprijinul ideii.
Scandalul săptămânii: Unii oameni și-au pierdut sau li s-au redus beneficiile sociale (kontanthjælp), deși se califică legal pentru ele. Partidele parlamentare cer ministrului Muncii să demareze o anchetă în acest caz. Ministrul promite că persoanele care și-au pierdut pe nedrept ajutoarele sociale vor primi banii înapoi.
Noi legi și strategii
Legea mass-media: Guvernul a încheiat un acord cu o majoritate în cadrul Parlamentului danez pentru o nouă strategie media 2022-2025. Principalele puncte din acord sunt:
- Taxa culturală de 6% pe veniturile platformelor de streaming din Danemarca pentru a ajuta la finanțarea mai multor filme și seriale daneze;
- Finanțarea pentru serviciul public este extinsă, astfel încât producătorii de radio și podcast să poată aplica pentru el;
- Mai mulți bani disponibili pentru ziarele locale;
Referendumul de pe 1 Iunie
Miercuri, vei putea vota (dacă ai cetățenia daneză) viitorul Danemarcei în Europa. Vezi aici principalul argument al fiecărui partid politic:
- Venstre (Liberali): Votează Da, pentru ca Danemarca să-și asume responsabilitatea. Ar trebui să fim o țară care îi privește pe alții cum își asumă responsabilitatea sau ar trebui să participăm?
- SF (Socialiști): Votează Da, pentru că ar trebui să fim împreună în Europa, mai ales când suntem amenințați de Rusia și China. Trebuie să ne organizăm pentru a ne putea apăra.
- Nye Borgerlige (Libertarieni Naționaliști): Votează Nu, pentru că știm ce avem. Nu știm ce urmează dacă schimbăm lucrurile.
- Liberal Alliance (Libertarieni): Votează Da, pentru ca Danemarca să poată participa la cooperarea militară europeană.
- Socialdemokratiet (Social Democrați): Votează Da, pentru că trebuie să fim uniți împotriva Rusiei.
- DF (Social Naționaliști): Votează Nu, pentru că Uniunea Europeană decide deja prea mult. Avem NATO care ne asigură libertatea. Nu avem nevoie de mai mult din partea Uniunii Europene.
- Alternativet (Verzi Progresivi): Votează Da, pentru că ar trebui să fim la masa de luare a deciziilor atunci când se discută strategia noastră comună de apărare și securitate.
- Radikale Venstre (Social Liberali): Votează Da, pentru că ar trebui să ne asumăm responsabilitatea pentru siguranța și securitatea Europei.
- Konservative (Conservatori): Votează Da, deoarece parlamentul danez va putea spune „da” sau „nu” participării la misiuni militare. Momentan, poate spune doar „nu”.
- Enhedslisten (Alianța Roșu Verde): Votează Nu, deoarece soldații danezi nu ar trebui să fie trimiși în misiuni în Africa.
- Frie Gronne (Verzii Liberi): Votează Da, pentru că nu pierdem suveranitatea, câștigăm de fapt puterea de a modela viitorul Europei.
- Moderaterne (Moderați): Votează Da, pentru că nu ne putem baza întotdeauna pe SUA pentru a ne proteja, mai ales când aleg președinți precum Donald Trump.
