Acoperind centrul spectrului politic, cu majoritate în Parlamentul danez, este o realizare istorică. Social-democrații și liberalii (Venstre) negociază acum principiile formării viitorului guvern pentru a preveni conflictele ideologice. Ce anume discută?
- Economie: Populația cere ajutorul guvernului – să folosească fonduri publice pentru a-i sprijini pe cei mai afectați de inflație, criza energetică și creșterea ratelor dobânzilor. Există însă un risc mare ca situația actuală să se transforme într-o criză economică cu șomaj ridicat și o încetinire a economiei care ar putea consuma în totalitate fondurile publice. La momentul actual mai sunt doar 12 miliarde DKK pe care guvernul le poate cheltui pentru noi inițiative până în 2030 (dacă nu începe să reducă din costuri sau să strângă mai mult mărind impozitele).
- Reforme: Există două tipuri de reforme: cea „clasică” în care se crește forța de muncă prin reducerea beneficiilor din sistemul public, scăderea impozitelor și creșterea vârstei de pensionare; și cea de „a doua generație” în care sunt motivați mai mulți oameni să urmeze o educație profesională. Va fi interesant de văzut ce se va hotărî, deoarece liberalii preferă modelul „clasic”, în timp ce social-democrații sunt mai înclinați spre „a doua generație”.
- Taxe: Ambele partide doresc să majoreze deducerea de angajare (pentru a motiva oamenii să treacă de la asistența socială la muncă), astfel încât să reducă povara fiscală a familiilor cu venituri mici și medii. Niciunul dintre partide nu este dispus să reducă rata maximă de impozitare de care ar beneficia familiile înstărite. În cel mai bun caz, ar fi dispuși să mărească plafonul de la care se plătește impozitul maxim.
- Pensii: Deoarece va fi din ce în ce mai greu să plătească pensiile, statul trebuie să găsească alternative, unele dintre acestea putând fi destul de nepopulare. Cu siguranță, partidele vor pleda pentru creșterea vârstei de pensionare și reducerea posibilităților de pensionare anticipată.
- Bunăstare socială: Ambele partide au promis că cheltuielile publice vor ține pasul cu schimbările demografice (mai mulți bătrâni și mai mulți copii), în scopul menținerii calității serviciilor publice. Cheltuielile trebuie să crească cu 0,55% pe an. O sursă majoră de conflict va fi reprezentată de salariile bugetarilor.
- Kontanthjælp: Ambele partide intenționează să introducă săptămâna de lucru obligatorie de 37 de ore pentru persoanele care primesc bani în sistem de protecție socială. Munca va fi cel mai probabil în serviciul societății.
- Climă: Ambele partide sunt de acord că este nevoie de o taxă pe CO2 în agricultură. În ce măsură va fi aplicată o asemenea taxă rămâne de văzut, mai ales că liberalii au o legătură foarte strânsă cu fermierii.
- Internaționali: Ambele partide vor să mențină o politică strictă de imigrație. Cu toate acestea, fără influența extremei drepte în guvern va exista spațiu pentru a relaxa unele dintre regulile nerezonabile (cum ar fi cele legate de reîntregirea familiei). O sursă de conflict între partide vor fi lucrătorii non-europeni. Liberalii vor să le ușureze accesul în Danemarca, în timp ce social-democrații susțin că există suficientă forță de muncă în Europa pentru a acoperi nevoile din Danemarca.
Noul Parlament
- Când sunt convocate alegeri generale, toate propunerile legislative existente la momentul respectiv sunt înlăturate. Ele trebuie retrimise pentru a fi luate în considerare și dezbătute în Parlament. Cu toate acestea, Parlamentul nu va lua în considerare și nu va dezbate noi propuneri până când nu există un nou guvern. 49 de asemenea propuneri așteaptă să fie retrimise.
