În 2024 se marchează primul an din 1686 în care Ziua Marii Rugăciuni (Store bededag) nu va fi sărbătorită ca sărbătoare publică în Danemarca. Data cade de obicei în a patra vineri după Duminica Paștelui și este destinată ca o zi pentru pocăință, rugăciune și post. Anul trecut, guvernul condus de Mette Frederiksen a anulat sărbătoarea publică pentru a susține o ofertă mai mare de muncă, cu 95 de voturi în favoare și 68 împotrivă în Parlament. Mare parte a populației, mișcarea sindicală și biserica au încercat să împiedice acest lucru, colectând 475.000 de semnături.
Relația danezilor cu creștinismul își are originile acum mai bine de un mileniu, sub domnia regelui viking Harald Bluetooth (da, numele tehnologiei wireless a fost inspirată de el). În 1536, biserica daneză a devenit luterană și a fost integrată în stat. Conform statisticilor oficiale din 2019, trei din patru danezi sunt membri ai Bisericii Evanghelice Luterane (Den danske folkekirke). Cu toate acestea, Danemarca s-a abținut de la dogmele religioase tradiționale – de exemplu, jumătate din preoții bisericii de stat sunt femei, iar căsătoria între persoane de același sex este permisă în biserici daneze din 2012.
Într-un sondaj realizat în 2010, 28% dintre cetățeni au declarat că cred într-un Dumnezeu, 47% într-o formă de spirit sau forță vitală și 24% în nimic de acest fel, cu puțin sub 20% identificându-se ca atei. Islamul este cea mai mare religie non-creștină din Danemarca, cu 4,4% (256.000) din populație fiind musulmani.
În altă ordine de idei, fosta regină Margrethe a II-a și-a sărbătorit cea de-a 84-a aniversare marțea trecută, pe 16 aprilie, prima sa aniversare de la abdicare. În timpul domniei sale, ar fi ieșit în mod obișnuit din Castelul Amalienborg alături de familia regală pentru a saluta mulțimile. În timpul pandemiei, ea a cerut danezilor să-i sărbătorească ziua de naștere trimițând buchete de flori persoanelor în vârstă, cu intenția de a ajuta cetățenii vârstnici în timpul izolării.
